Închiderea programelor finanţate prin Fondul Social European va însemna o reducere a activităţii multor ONG-uri din România, dar şi o adevărată „luptă pentru supravieţuire” a unor servicii şi structuri care funcţionează exclusiv pe baza banilor comunitari.

Fondurile structurale au fost atât o oportunitate cât şi o „capcană” pentru sectorul neguvernamental din România. Organizaţiile care s-au bazat prea mult pe aceste finanţări au întâmpinat numeroase dificultăţi legate de cash flow, în special în perioada în care anumite programe au fost blocate.

Pe de altă parte, în lipsa unor normelor pentru viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii, anul viitor ar putea fi considerat unul ratat pentru ONG-urile care plănuiau să acceseze acest tip de finanţare, reiese din mărturiile unor organizaţii din domeniu. Am discutat cu câteva dintre organizațiile cu experiență în administrarea de finanțări europene despre lecțiile învățate în ultimii ani.

 

FDSC: Unii vor trebui să lupte pentru supravieţuire

Serviciile şi structurile care s-au înfiinţat în ultimii ani cu finanţare din Fondul Social European vor avea „dificultăţi majore în menţinerea funcţionalităţii”, susţine Ştefania Andersen, director operaţional al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Printre acestea se numără centrele educaţionale şi sociale, serviciile care se adresează persoanelor vulnerabile, dar şi structurile de economie socială înfiinţate, cu precădere, în ultimii doi ani.

„Sunt de asemenea resurse umane implicate în toate aceste proiecte ce se finanţează în 2015 şi care au dobândit expertiză şi experienţă relevantă, dar care vor trebui să se reorienteze. Pentru ONG-uri va fi dificil să menţină această expertiză în sector. Pe de altă parte însă, de-a lungul anilor ONG-urile s-au dovedit a fi printre cele mai <<încăpăţânate>> în determinarea lor de a-şi menţine activităţile, în special atunci când vorbim despre adresarea nevoilor sociale, educaţionale, apărarea drepturilor omului etc”, a arătat Ştefania Andersen.

CAIES: 40% din bugetul unui ONG ar trebui să provină dintr-o sursă stabilă

Liviu Nazarie, director economic la Centrul de Analiză şi Inovare Economico-Socială (CAIES), este de părere că multe ONG-uri care au mizat pe fondurile structurale vor fi nevoite să îşi restrângă activitatea.

„N-ar fi trebuit să fie o problemă (închiderea exerciţiului financiar 2007-2013 al UE, n.r.) dacă se deschideau măsuri pe noul exerciţiu. Cum nu s-au deschis, multe îşi vor reduce activitatea. Finanţările pe POSDRU, pe dezvoltarea capacităţii administrative sunt foarte importante ca surse de finanţare pentru ONG-uri”, a punctat Nazarie.

În opinia sa, fondurile europene au dus la o explozie a numărului de ONG-uri, finanţările din bani comunitari fiind foarte mari.

„A fost o creştere explozivă în perioada 2008-2010. Dacă pe PHARE un contract de 100-200 de mii de euro era considerat foarte mare, pe fonduri europene contractele ajungeau şi la 5 milioane de euro”, a arătat el. Întrebat care crede că ar fi „mixul ideal” al surselor de finanţare, astfel încât acestea să permită o bună desfăşurare a activităţilor, Nazarie a arătat că „undeva la 30-40 la sută din bugetul anual al unui ONG ar trebui să vină dintr-o sursă stabilă, independentă de proiecte”.

 

ADV: Sistemul românesc şi-a dovedit incapacitatea

Fondul Social European gestionat în perioada 2007-2013 de către AMPOSDRU a creat o oportunitate de dezvoltare pentru sectorul neguvernamental, cel specializat pe domenii cum ar fi educaţia, ocuparea şi un segment mai mic – economia socială, spune Angela Achiţei, preşedinte executiv Fundaţia Alături de Voi (ADV). Cu toate acestea, blocarea programelor europene a dus la încetarea activităţii ONG-urilor care au depins prea mult de acest tip de finanţarea.

„Deşi fondurile structurale sunt o oportunitate de dezvoltare pentru sectorul ONG, au fost şi situaţii în care unele organizaţii nu au avut capacitatea să facă faţă birocraţiei sau nu au avut cash flow disponibil şi acest lucru a condus la închiderea activiăţii”, a spus reprezentanta ADV.

În opinia sa, lipsa continuităţii acestor programe denotă o incapacitate a sistemului românesc.

„Deşi am intrat într-o nouă perioadă de programare, de mai bine de un an şi jumătate, fondurile disponibile din Fondul Social European se lasă aşteptate din cauza incapacităţii sistemului românesc de a seta reguli şi proceduri de lucru într-un ritm mai alert, în aşa fel încât să existe continuitate, iar resursa specializată pe gestionare de proiecte să nu îngroaşe rândurile şomerilor”, a arătat Achiţei, adăugând că pentru ADV impactul încheierii exerciţiului financiar nu este la fel de însemnat deoarece organizaţia s-a axat pe un alt model de dezvoltare, bazându-se mai puţin pe fonduri europene. „Este trist că nu a existat o mai bună coordonare în sector, continuitate în lansarea liniilor de finanţare, flexibilitate şi orientare pe rezultat şi nu numai pe proces care cu siguranţă ar fi condus România la o mai bună absorbţie şi impact calitativ la nivelul grupurilor defavorizae”, a mai spus ea.

WVR: Lecţii învăţate după implementarea unor proiecte europene în valoare de peste 25 de milioane de euro

Reprezentanţii World Vision România (WVR) sunt de părere că pe cât de oportune au fost fondurile structurale, pe atât de profund va fi impactul încheierii liniilor de finanţare de la Bruxelles.

„Considerăm că impactul închiderii perioadei de implementare a proiectelor va fi direct proporţional cu oportunitatea creată de fondurile structurale şi cu faptul că aceste finanţări au constituit unul dintre puţinele instrumente financiare accesibile ONG-urilor pentru susţinerea activităţii şi pentru îndeplinirea obiectivelor acestora”, a precizat Mihaela Nabar, expert în accesarea fondurilor structurale la World Vision România, adăugând că impactul depinde şi de profilul fiecărui ONG. Mai exact, de dimensiunea şi capacitatea administrativă a organizaţiei, de capacitatea sa financiară, de relaţia cu instituţiile bancare, de experienţa şi expertiza organizaţiei în implementarea proiectelor, de capacitatea organizaţiei de a face management de proiect şi chiar de program, precum şi de capacitatea de negociere a organizaţiei cu autorităţile finanţatoare.

Nabar atrage atenţia că, pe termen scurt şi mediu, impactul va fi cu precădere de natură financiară, impact generat de trei cauze:

  • În primul rând, de probleme de management de la nivelul Autorităţilor de Management: fragmentarea sistemului, resursa umană insuficientă şi lipsa coordonării între autorităţile naţionale de control.
  • În al doilea rând, de probleme ale programelor Operaţionale: principiul de evaluare „primul venit, primul servit” care „a încurajat şi a favorizat accesul la finanţare a ONG-urilor fără a ţine cont de capacitatea, calitatea serviciilor oferite sau expertiza acestora. Astfel, chiar dacă pe termen scurt putem vorbi de accesul neîngrădit al tuturor ONG-urilor, ne-am trezit cu organizaţii înfiinţate de un an de zile, evaluate ca beneficiari pentru proiecte care depăşeau cu mult capacitatea şi experienţa acestor ONG-uri”, a explicat Nabar.
  • În al treilea rând – imposibilitatea de a susţine din resursele proprii salariile resurselor umane.

Principala lecţie învăţată după implementarea cu succes a mai multor proiecte cofinanţate din fonduri structurale şi de coeziune, al căror buget total a depăşit 25 de milioane de euro în perioada de programare 2007-2013, este aceea că, într-adevăr, acest tip de fonduri reprezintă o oportunitate majoră pentru sectorul ONG, atâta timp cât eşti pregătit financiar şi operaţional să faci faţă provocărilor. În caz contrar, balanţa se poate înclina în direcţia efectelor negative care pot duce până la intrarea în incapacitate de funcţionare, iar exemplele sunt multe în acest sens. De asemenea, un alt aspect de care organizaţiile non-guvernamentale ar trebui să ţină cont este acela că nu ar trebui să îşi bazeze strategiile de menţinere şi dezvoltare operaţională şi organizaţională pe o singură sursă de finanţare, mai ales când această sursă sunt fondurile structurale şi de coeziune. Resursa umană specializată este extrem de importantă în implementarea şi sustenabilizarea acţiunilor susţinute prin orice tip de finanţare, inclusiv FSE”, au precizat reprezentanţii WVR.