#PACT10: În 2016 Fundația PACT îndeplinește 10 de ani de muncă în comunități. Poți afla mai multe despre munca organizației in interviul Ruxandrei Sasu de pe www.fundatiapact.ro sau de pe facebook, la www.facebook.com/FundatiaPACT

Doar 1 din 2 organizații nonprofit românești ajunge să își aniverseze 10 ani de activitate, iar 1 din 10 organizații înregistrate într-un an nu va mai fi activă în anul următor fiscal, conform Atlasului de Economie Socială 2012.


 

Spre deosebire de alte ţări din Europa, unde statul se implică în mod activ în susţinerea sectorului ONG, în România implicarea publică a fost minimală, spune Ruxandra Sasu, director executiv al Fundaţiei Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare (PACT).

Organizaţia este activă în domeniul dezvoltării comunitare încă din 2006 şi lucrează „la firul ierbii”, cu cetăţenii care vor să se implice şi să schimbe ceva în comunitatea în care trăiesc, pentru a dezvolta structuri organizate ale societăţii civile.

Citiţi în interviul de mai jos despre provocările sectorului ONG în ceea ce priveşte sustenabilitatea financiară, despre echilibrul „fin” al surselor de finanţare dintr-o organizaţie, despre impactul modificărilor aduse Codului Fiscal, dar şi despre modele de bunele practice ce pot asigura supravieţuirea unei organizaţii…

De-a lungul anilor, Fundaţia PACT a făcut eforturi constante pentru diversificarea surselor de finanţare, în contextul în care implicarea statului este semnificativ mai redusă decât cea din alte ţări europene. „Cunoaştem [n.r. în străinătate] organizaţii similare cu PACT, ale căror fonduri provin în marea majoritate de la Guvern. În România, implicarea statului este minimală”, spune Ruxandra Sasu.

În opinia sa, dezvoltarea sectorului în România a fost puternic influențată de direcțiile de dezvoltare trasate de finanțatorii străini care au început să investească în această zonă după anii ’90. Lipsa unor strategii guvernamentale pentru sectorul non-profit a făcut ca organizaţiile locale să se adapteze, să devină mai creative şi mai inovatoare, însă acest lucru are şi valenţe mai puţin de dorit. Mai exact, ONG-urile s-au văzut nevoite să urmeze sursele de finanţare, uneori în defavoarea misiunii cu care au pornit la drum.

Ca tactică de supraviețuire, ONG-urile ajung să își stabilească strategiile urmărind mai degrabă sursele de finanțare disponibile, decât misiunea. Asta nu înseamnă că renunță la misiune, ci, cum spuneam, se adaptează. Acesta constituie în sine un risc – acela ca, urmărind finanțările și satisfacerea cerințelor pentru accesarea lor, organizațiile să se transforme în alte direcții decât cele pentru care s-au constituit inițial, dar pentru care nu au mai găsit sprijin din partea finanțatorilor. Acesta a fost și cazul unor organizații din sfera dezvoltării comunitare”, spune şefa Fundaţiei PACT.

Corbeni_Arges

Comunități #PACT10: Corbeni, Argeș

Mixul surselor de finanţare

În cazul Fundaţiei pe care o conduce, cea mai mare pondere a veniturilor au constituit-o sumele oferite de finanţatorii americani şi sumele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, ponderea finanţărilor naţionale sau locale fiind mai mică. Granturile sau fondurile europene au cântărit cel mai greu în veniturile organizaţiei.

Ponderea finanțărilor nerambursabile a fost, cu mici variaţii de la an la an, între 85 – 95% din bugetul total. La acestea se adăugă: surse private (cu care construim relații prin strângere de fonduri din comunitate – sponsorizări din partea unor firme, a unor fundații corporate); resurse obținute prin redirecționări ale impozitului pe venit de către cetățeni prin mecanismul 2%; contravaloarea unor prestări servicii către terți de către membri ai echipei PACT; venituri din dobânzi bancare (toate acestea în proporție ce variază între 5-15% anual)”, reiese din informaţiile puse la dispoziţie de Marcela Voicu, manager financiar al Fundaţiei.

Ideal ar fi ca ponderea surselor de finanțare instituționale să nu depășească 35-40% din bugetul total al organizației, restul resurselor provenind din alte surse, cât mai diverse, este sfatul reprezentanţilor PACT.

„Noi tindem deocamdată spre o echilibrare a acestei balanțe – între surse instituționale versus alte surse (cât mai diferite) – de 50-50%”, a explicat Ruxandra Sasu.

Începând din 2012, fundaţia s-a orientat către strângerea de fonduri din surse private, iar pe viitor se gândeşte să investească mai mult în sfera unor activităţi generatoare de venit (prestări servicii, investiţii bancare, dezvoltarea unei afaceri sociale).

 

Satul Ocolna numara 1500 de locuitori, toti de etnie rroma si se afla la 9 km de Comuna Amarasti si la 10 km de Dabuleni, in judetul Dolj. Desi nu detine nimeni pamant, singura sursa de venit cat de cat sigura pentru o parte din locuitori, pe langa ajutorul social, este cultivarea de pepeni pe teren luat in arenda. Iulie 2012. Nu are nimeni pamant in ocolna, (banca care ii ajuta cu bani s-a reprofilat si numai ofera microcredite) peste 60% din populatia din 1500 de locuitori (400 de familii) Romi Ursari 100% vorbitori de limba rromani, astfel copiii care ajung la gradinita se descurca un pic mai greu, pt ca atunci invata limba romana. Nici parintii nu vorbesc limba romana cand sunt mici

Comunități #PACT10: Satul Ocolna numara 1500 de locuitori, toti de etnie rroma si se afla la 9 km de Comuna Amarasti si la 10 km de Dabuleni, in judetul Dolj. Desi nu detine nimeni pamant, singura sursa de venit cat de cat sigura pentru o parte din locuitori, pe langa ajutorul social, este cultivarea de pepeni pe teren luat in arenda. Iulie 2012.

Riscurile la care trebuie să fie atente ONG-urile, în funcţie de tipurile de finanţări accesate, aşa cum au fost ele identificate din experienţa fundaţiei PACT:

  • Atunci când vorbim de accesarea de fonduri nerambursabile sau granturi (din partea unor finanțatori instituționali), trebuie să știm că acestea vin la pachet cu cerințele finanțatorilor: ce costuri sunt eligibile, ce costuri nu pot fi finanțate, cerințe de cofinanțare – și nu doar în natură, ci și cofinanțare în bani. Când un ONG lucrează majoritar pe bază de proiecte, trebuie acordată multă grijă la bugetarea fiecăruia, astfel încât bugetele să nu se suprapună, ci să se completeze reciproc. Aici intervine „arta” managementului financiar, atât de important în gestionarea muncii unui ONG. Cu atât mai mult cu cât majoritatea finanțatorilor instituționali solicită cofinanțare sau contribuție proprie din partea ONG-ului – iar unele tipuri de fonduri nu permit cofinanțarea de la un proiect la altul, din surse similare (vezi fondurile europene, direct de la Comisia Europeană sau din fonduri norvegiene și elvețiene). Și de aici reiese cât de important este să ai, ca ONG, surse cât mai diverse de finanțare.
  • Când accesăm fonduri din donații și sponsorizări, trebuie să ne asigurăm că aceste venituri provin din activități licite, că donatorii sau sponsorii nu încearcă să dicteze sau să condiționeze activitatea ONG-ului, să nu acceptăm orice fel de donații și sponsorizări, și nici din partea oricui, ci să ne alegem sursele în acord cu misiunea pe care ne-am asumat-o, pentru a ne păstra etica profesională (spre exemplu, un ONG care lucrează în beneficiul copiilor nu va accepta sponsorizări din partea unor companii producătoare și/sau care comercializează  tutun sau alcool) și a nu ne compromite imaginea și reputația. Până la urmă, recunoașterea expertizei într-un anumit domeniu și reputația nepătată constituie resurse fundamental valoroase pentru o organizație. Încălcarea unor principii sau valori pe care le promovăm conduce rapid la deteriorarea încrederii pe care probabil am reușit s-o construim cu foarte mare greutate, în ani de muncă și dedicare. Ca bună practică, atât pe plan intern, cât și pentru transparență, ajută să ne construim o politică de acceptare sau respingere a donațiilor și sponsorizărilor.
  • Dacă avem activități de prestări servicii, trebuie să avem în vedere plafoanele dincolo de care devenim plătitori de TVA sau plătitori de impozit pe profit, care complică foarte mult contabilitatea unui ONG, ce prin activitatea sa de bază este non-profit.
  • Riscurile cresc cu atât mai mult atunci când investim într-o afacere a organizației – cu specific de afacere socială. Astfel de investiții prezintă riscuri de la sine înțelese, dar este înțelept să devenim noi înșine conștienți de ele de la bun început și să le aducem la cunoștință în mod transparent atunci când solicităm o astfel de investiție de la un terț.

Managementul financiar este coloana vertebrală a organizaţiei

„O slabă administrare financiară aduce cu sine riscul major de a pierde credibilitatea în fața finanțatorilor, donatorilor, sponsorilor. Managementul financiar reprezintă, într-un fel, coloana vertebrală a organizației. Încrederea se câștigă și-așa foarte greu, iar pierderea ei poate fi semnificativă, dacă nu este întreținută cu grijă. Un management financiar sănătos rezidă în corectitudine, transparență, eficiență în alocarea resurselor, de altfel atât de greu câștigate”, spune Ruxandra Sasu.

În opinia sa, sustenabilitatea unei organizaţii presupune capacitatea sa de a valorifica resursele eficient, generând totodată resurse noi, prin forțe proprii, astfel încât dependența față de factori externi să fie cât mai redusă. Sustenabilitatea financiară presupune totodată o stabilitate organizațională, „capacitatea de a gestiona resursele în mod înțelept (și nu numai cele financiare), astfel încât organizația să nu rămână fără sau secătuită”.

Eselnita_Mehedinti

Comunități #PACT10: Eșelnița, Mehedinți

Noul Cod Fiscal – atenţie la contractele civile

Intrarea în vigoare a noului Cod fiscal a adus schimbări în ce privește situația contractelor civile, atrage atenţia Ruxandra Sasu.

De la 1 ianuarie 2016, veniturile obținute din contractele civile nu mai sunt încadrate în categoria venituri din activități independente, ci cel mult în categoria de venituri din alte surse. Conform noului Cod fiscal, rămân în categoria veniturilor din activități independente doar veniturile obținute de: persoane fizice autorizate/ întreprinderi familiale, înființate ca atare la Registrul Comerțului, profesii liberale și persoane care valorifică dreptul de autor.

„În cazul organizațiilor care lucrează foarte mult și cu oameni în teren (precum traineri, consultanți, facilitatori comunitari – colaboratori independenți pe diferite proiecte sau activități), cum este și cazul nostru, această măsură produce neajunsuri considerabile. Dacă până la finalul anului 2015 încheiam cu acești colaboratori contracte de prestări servicii în baza codului civil (întrucât discutăm despre activități punctuale, realizate de oameni din afara biroului, contractați cel mai adesea pe plan local, deci care sunt independenți de organizație), începând din acest an ne vedem nevoiți să reconsiderăm cadrul contractual pentru astfel de activități”, spune directorul executiv al Fundaţiei PACT.

Încadrarea la venituri din alte surse presupune că o persoană fizică neautorizată își folosește capacitatea sa intelectuală pentru a presta punctual un serviciu. Devine neclară și forțată încadrarea colaboratorilor în această categorie.

„În contextul dat, de acum încolo – în raport cu acei colaboratori care nu se încadrează în categoriile de prestatori de activități independente menționate mai sus – nu ne rămâne decât să încheiem contracte individuale de muncă cu normă parțială și distribuție inegală, ceea ce este și mai greu de administrat și ne crește costurile considerabil, întrucât – pe lângă salariul brut cuvenit, suntem obligați să plătim și taxele angajatorului. Per total, aceasta va presupune o creștere a costurilor cu resursa umană, în contextul în care munca în dezvoltare comunitară constituie și-așa o investiție majoră cu prioritate în resursa umană, costurile aferente fiind oricum deja ridicate”, a mai precizat Ruxandra Sasu.

 


Din 2006 până în prezent, PACT a lucrat în 162 de comunități mici, cu oameni care s-au implicat voluntar pentru a mobiliza întreaga comunitate din care fac parte, pentru a forma organizații comunitare active pe termen lung, care să identifice nevoile lor comune și să găsească soluții pentru a le rezolva.

“Apar tot mai multe inițiative locale și tot mai trainice. Sunt tot mai mulți oameni, care iau exemplul de la alții și decid să facă lucruri ca să le fie și lor, și celor de lângă ei mai bine. Echipa fundației PACT a lansat în acești 10 ani, 41 de proiecte proprii derulate pe o perioadă de un an sau doi, în care s-au implicat 21,851 de persoane din comunități mici. Am acordat finanțari pentru 156 de proiecte locale, cu suma totală de 2,298,979 RON. Am petrecut pe teren 2,215 zile, iar grupurile de iniţiativă locală au mobilizat 3,190 de voluntari”, declară Ruxandra Sasu, director executiv.

Francesti_Valcea

Comunități #PACT10: Frâncești, Vâlcea


Interviu realizat de Alexandra Pele. Alexandra a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din București și lucrează de peste 5 ani ca jurnalist pe subiecte economice.