MamaPan, o brutărie cochetă care vinde produse artizanale făcute cu maia naturală şi fără „chimicale”, a pornit din dorinţa Fundaţiei Centru Parteneriat pentru Egalitate (CPE) de a le oferi femeilor din categoriile vulnerabile un loc de muncă, de a fi un angajator care înţelege şi respectă nevoile unor persoane aflate într-o situaţie mai dificilă.

Afacerea finanţată din fonduri europene şi din resursele CPE numără astăzi 11 angajate, dintre care opt provin din familii vulnerabile. Punerea pe picioare a brutăriei a însemnat multă muncă, în special pentru a descâlci întregul hăţiş birocratic din România, dar şi pentru a dezvolta o afacere sustenabilă – pentru că în această zonă, a afacerilor sociale, eşecul nu este o opţiune.

Am stat de vorbă cu Irina Sorescu, preşedintă executivă CPE, pentru a afla mai multe despre conceptul MamaPan şi, în special, despre modul în care a fost pusă pe picioare afacerea. Sfaturile ei şi povestea unei structuri de economie socială ce îşi propune să se susţină 100%, mai jos…

MamaPan-36

Conceptul MamaPan

Ideea dezvoltării unei structuri de economie socială a pornit după ce fundaţia a intrat în contact cu numeroase femei în căutarea unui loc de muncă. Mamele singure sau femeile care au acasă mai mulţi copii mici fac parte din cea mai vulnerabilă categorie, faţă de care angajatorii se arată adesea reticenţi.

E foarte dificil pentru un angajator să îşi asume o persoană care are şi o viaţă personală complicată într-un fel sau altul şi o disponibilitate redusă. Poate că nu e chiar adevărat, dar e prezumat ca fiind aşa. Majoritatea nu trec nici de partea de interviu pentru că vine setul de întrebări, de altfel ilegale: eşti căsătorită, ai copii, câţi copii… povestea se schimbă şi foarte puţine mai au acces la un loc de muncă stabil şi atunci ne-am gândit că lucrul pe care putem să-l facem este să deschidem o afacere socială”, povesteşte Irina.

Pas cu pas, fundaţia a conturat ideea din spatele brutăriei. Au decis să coacă o pâine sănătoasă, fără a folosi în procesul de producţie orice fel de amelioratori, aditivi, conservanţi sau alte E-uri, să facă un produs artizanal pentru a-i creşte valoarea adăugată, dar şi să colaboreze cu alte structuri de economie socială în toate achiziţiile MamaPan şi CPE.

MamaPan-4

Mai mult, fundaţia a decis să angajeze doar femei şi să ofere salarii peste media pieţei. Aşa se face că, în spatele volanului dubiţelor MamaPan se află şoferiţe.

„Ne-am gândit că trebuie să oferim cumva angajatelor nişte salarii care să le permită totuşi calitatea lor de a fi întreţinător unic de familie, fie de familie numeroasă şi atunci am decis ca salariile să fie peste ce se oferă în momentul acesta pe piaţă, pentru poziţii similare. Fiind organizaţie feministă, ne-am propus să avem inclusiv în categoriile de poziţii care tradiţional sunt asociate bărbaţilor, să avem tot femei – pe zona de distribuţie de produs, condus dubă şi aşa mai departe”, spune şefa CPE.

Pont: Pentru a o susţine financiar mai uşor, CPE a ales să înfiinţeze MamaPan fără personalitate juridică

CPE a decis să deschidă brutăria fără personalitate juridică. Structuri de economie socială pot fi deschise şi sub umbrela unui SRL, însă CPE a decis ca afacerea să fie tratată ca o activitate, un proiect al organizaţiei pentru a putea controla mai uşor fluxul financiar, respectiv pentru a putea împrumuta brutăria.

„Pentru noi a fost mai uşor aşa în primul rând din perspectiva fluxului financiar – pentru că mai uşor poţi să împrumuţi, să iei, să dai în cadrul aceleiaşi organizaţii, între proiecte decât între două entităţi diferite”, ne-a explicat Irina.

Atenţie la normele specifice activităţii economice pe care vă propuneţi să o desfăşuraţi

Pe de altă parte, afacerea în sine respectă toate rigorile şi normele de conformare atât fiscale, cât şi de altă natură pe care le presupune desfăşurarea unor activităţi economice. Mai mult, Irina atrage atenţia că domeniul de activitate aduce cu sine un set întreg de reglementări.

În cazul lor, fiind vorba despre o brutărie, MamaPan trebuie să respecte toate regulile sistemului de alimentaţie publică. Desluşirea acestora nu a fost uşoară deoarece legile sunt vagi. Una dintre cele mai mari provocări a fost identificarea tuturor regulilor – atât cele pentru punerea afacerii pe picioare, cât şi cele aferente desfăşurării activităţii.

„Atunci când vine vorba de sănătate publică trebuie să respecţi toate normele şi ceea ce e puţin mai complicat, după mine, este că nu există norme sau nişte proceduri care să îţi spună trebuie să faci aşa, aşa, aşa şi să te conformezi. Trebuie să discuţi cu cineva, cu o firmă de consultanţă care lucrează în domeniul acesta şi care să îţi facă schiţa spaţiului, delimitată pe zone ale fluxului de producţie, în funcţie de anumite criterii şi de ce vrei să faci. Pe urmă există frecvent, şi justificat, pentru că vorbim de sănătatea oamenilor, controale de la instituţiile sau de la direcţia sanitar-veterinară şi de sănătate publică”, spune Irina.

La acestea se mai adaugă, în cazul MamaPan, analize periodice de laborator şi colaborarea cu anumite firme acreditate pentru zona de curăţenie şi ridicare a deşeurilor.

E la pachet un set întreg de contracte obligatorii pe care trebuie să le ai atunci când ai o afacere în zona de alimentaţie publică, de la contract cu firma de ridicare a gunoiului menajer cu spaţiu special amenajat pentru gunoi, până la contract cu firmă care să ofere produse de curăţenie profesionale, cu laborator, cu cei care se ocupă de neutralizarea deşeurilor care provin din producţie”, spune Irina.

Hârtii care atestă că nu ai nevoie de hârtii

Organizaţia a avut nevoie de două luni să descâlcească întregul hăţiş administrativ şi să înţeleagă de ce autorizaţii are nevoie pentru a putea da drumul afacerii.

Pentru a se asigura că totul este în ordine au fost puşi chiar şi în situaţia paradoxală de a face rost de hârtii care să ateste că nu au nevoie de hârtii de la anumite instituţii.

Deci pe la fiecare trebuie să mergi să întrebi, să obţii hârtie, chiar dacă nu îţi trebuie – să obţii hârtie pentru că nu îţi trebuie. Asta pentru că vine o altă instituţie care te întreabă de toate cele”, spune şefa CPE.

MamaPan-20

O altă aventură a fost vizita la administraţia fiscală, instituţie ce nu pare a se fi obişnuit până acum cu fundaţiile care desfăşoară activităţi economice.

„La administraţia financiară – altă poveste despre cum să le explici că tu de fapt eşti fundaţie, dar faci activitate economică, cu alt cod fiscal pentru punctul de lucru. E destul de mare bătaia de cap”, îşi aminteşte Irina.

Lipsa facilităţilor fiscale, o problemă ce poate umbri uneori succesul

Irina este mulţumită de felul în care au evoluat lucrurile şi vrea ca brutăria să stea pe propriile picioare până la sfârşitul lunii februarie anul viitor. Afacerile merg bine, însă lipsa facilităţilor fiscale pentru astfel de structuri de economie socială face ca o veste bună – cum e atingerea unei cifre de afaceri de 15.000 de euro să ridice o nouă provocare – plata impozitului pe profit.

„Mă gândeam acum că am ajuns la pragul de 15.000 de euro încasări şi o să trebuiască să plătim şi impozit pe profit. Nu, nu avem (facilităţi fiscale, n.r.). Nici măcar în legea economiei sociale, care a fost aprobată prin iulie şi nu are încă norme, nu există explicit niciun fel de facilităţi decât faptul că eşti obligat să te înregistrezi ca întreprindere socială, să obţii o marcă la o structură care ţine de agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă, de AJOFM-uri”, a explicat Irina.

Obligaţiile pe care le presupune acest lucru sunt destul de clare: trebuie să le prezinţi situaţiile financiare, trebuie să le prezinţi rapoartele anuale, diverse dări de seamă către instituţii, însă fără nicio facilitate concretă.

„Formularea e ceva de genul instituţiile statului pot să sprijine structurile de economie socială, dar nimic concret. Nu există scutiri, nici măcar de impozit pe profit”, atrage atenţia şefa CPE.

MamaPan-6

Nici la salariile angajaţilor nu beneficiază de scutiri, deşi i s-ar părea normal ca statul să renunţe măcar la impozitul de 16% pe venit. O altă facilitate care ar putea sprijini structurile de economie socială ar fi accesul privilegiat la contractele finanțate din surse publice, așa cum se întâmplă în alte state.

„(În străinătate, n.r.) Există acces privilegiat la contractele din bani publici şi mi se pare firesc aşa pentru că eforturile pe care le faci ca structură de economie socială sunt mult mai mari decât ca business obişnuit şi susţii nişte persoane care altfel mai mult sau mai puţin ar fi beneficiare de ajutor social. Adică scuteşti statul de nişte bani prin urmare ar trebui să ţi se întoarcă”, spune Irina.

MamaPan, în cifre

Proiectul a fost demarat în octombrie 2014, cu ajutorul unei finanţări din fonduri europene, pe axa dedicată structurilor de economie socială. Banii de la UE s-au terminat anul acesta, în noiembrie şi nu au acoperit toate cheltuielile pe care le-a presupus deschiderea brutăriei şi primele luni de funcţionare.

„În toată această perioadă (până luna trecută, n.r.) finanţarea a acoperit costurile de funcţionare, inclusiv salarii, chirie, absolut tot ce a presupus lucrul acesta, mai puţin costurile de investiţii pentru că aici sunt limitate. Practic, din proiect am putut să luăm doar cuptor şi malaxor şi toate celelalte lucruri le-am cumpărat printr-un credit, un sistem de creditare de la CPE către brutărie urmând ca în momentul în care devine sustenabilă şi creşte să înapoieze organizaţiei acest împrumut. Valoarea proiectului a fost de 185.000 de euro. Cea mai mare parte din ei a mers pe salarii, pe costuri de branding şi marketing. A acoperit chiriile, leasing-urile, materia primă”, a explicat Irina.

MamaPan-19

La această sumă, CPE a adăugat iniţial un credit de 30.000 de euro pentru amenajarea spaţiului. De la Bruxelles nu au fost decontate o serie de alte echipamente de care a fost nevoie pentru deschiderea brutăriei.

„Era o hală goală aici. A trebuit ca să ne conformăm regulilor pentru autorizare în sistem de alimentaţie publică a trebuit să ridicăm pereţi, să tragem ţevi, să compartimentăm, să facem tot felul de lucruri din astea, plus tot ce înseamnă să dotezi, de la tăvi până la cărucioare de marfă şi aşa mai departe. Plus mobilierul care există aici, echipamentele de birou. Toate astea au fost în suma asta de împrumut”, a explicat Irina.

Pe măsură ce afacerea s-a conturat, alte cheltuieli au început să apară. Şefa CPE estimează că fundaţia a mai investit în jur de 5.000 de euro în ultima perioadă, ceea ce duce valoarea totală a proiectului la circa 220.000 de euro.

Eşecul nu este o opţiune – Atenţie la costuri

Irina Sorescu atrage atenţia că există multe tipuri de afaceri sociale, unele cu costuri mai mici, altele cu costuri mari de funcţionare. Brutăria face parte din a doua categorie, iar cei care se gândesc să pună pe picioare o astfel de structură trebuie să îşi facă toate calculele cu mare atenţie.

Eşecul unui astfel de proiect are un impact mai mare decât eşecul unei afaceri puse pe picioare de un investitor care îşi permite să „joace la risc”.

Dezamăgirea şi eşecul, eu le percep diferit în zona asta faţă de un business obişnuit pentru că aici vorbim de oameni care au mari speranţe şi în momentul în care afacerea moare e cu atât mai dificil pentru toată lumea. Plus că vorbim de resursele pe care le-a pus în joc o organizaţie nonguvernamentală şi care sunt puţine de cele mai multe ori. Nu vorbim aici de un investitori care are o sumă de bani la dispoziţie şi care, să zicem, îşi permite să joace dur şi să joace la risc. Aici trebuie să ne gândim foarte bine atunci când pornim.”, ne-a spus Irina.

Produsele MamaPan pot fi comandate aici: comanda produse MamaPan


Articol de Alexandra Pele. Alexandra a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din București și lucrează de peste 5 ani ca jurnalist pe subiecte economice.

Fotografii de Cosmin Sbarcea. Cosmin este fotograf freelancer cu vocație pentru proiecte fotografice ONG.