Nouă sfaturi pentru sănătatea financiară a ONG-ului tău

„… Și ONG-ul este un business şi de multe ori e mai complicat”, spune Bogdan Giurginca, chief financial officer la Romanian American Foundation (RAF), cu care am stat de vorbă despre ce înseamnă management financiar pentru un ONG.

În consecinţă, o organizaţie care doreşte să îşi asigure „sănătatea financiară” trebuie să îşi asume conceptul de management financiar. Pe lângă constrângerile ce ţin de felul în care se face contabilitate sau salarizarea, organizaţiile care vor să supravieţuiască şi să se dezvolte pe termen mediu şi lung trebuie să se asigure că nu le lipseşte acest management financiar, o funcţie „suport” fără de care programele organizaţiei, dar şi existenţa sa ar putea fi puse în pericol.

Un bun manager financiar ştie tot ce mişcă în ONG, ce bani trebuie daţi şi ce bani urmează să fie primiţi. Acest lucru este important pentru realizarea unei previziuni de cash-flow, pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, dar şi pentru urmărirea execuţiei bugetului asumat astfel încât acesta să acomodeze implementarea fără probleme a proiectelor derulate.

Mai jos puteţi citi, pe larg, sfaturile unui CFO cu experienţă legate de felul în care trebuie să arate managementul financiar al unui ONG, de la provocări, la soluţii şi teme de gândire pentru finanţatori.

Citeste articolul

Șase ani de fonduri structurale. Lecții învățate de ONG-uri.

Închiderea programelor finanţate prin Fondul Social European va însemna o reducere a activităţii multor ONG-uri din România, dar şi o adevărată „luptă pentru supravieţuire” a unor servicii şi structuri care funcţionează exclusiv pe baza banilor comunitari.

Fondurile structurale au fost atât o oportunitate cât şi o „capcană” pentru sectorul neguvernamental din România. Organizaţiile care s-au bazat prea mult pe aceste finanţări au întâmpinat numeroase dificultăţi legate de cash flow, în special în perioada în care anumite progame au fost blocate.

Pe de altă parte, în lipsa unor normelor pentru viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii, anul viitor ar putea fi considerat unul ratat pentru ONG-urile care plănuiau să acceseze acest tip de finanţare, reiese din mărturiile unor organizaţii din domeniu. Am discutat cu câteva dintre organizațiile cu experiență în administrarea de finanțări europene despre lecțiile învățate în ultimii ani.

Citeste articolul

Organizații care (se) angajează

În 2010, în sectorul ONG lucrau, oficial, în jur de 90.000 de persoane, iar datele despre proiectele europene din ultimele luni ale anului 2015 arată că acestea implică peste 50.000 de angajaţi.

Asta am aflat dintr-un interviu fulger cu Bianca Buzetto, responsabilul serviciilor de ocupare din cadrul Fundaţiei Dezvoltarea Popoarelor (FDP), un ONG creat în 1996, care oferă oportunități socio-educative și de integrare profesională persoanelor aflate în situații de risc social. Organizaţia are trei filiale în România şi a înregistrat cel mai mare număr de angajaţi, 120, în perioada 2011-2012. Acum are 44, dintre care 24 în Bucureşti, 11 în Cluj, cinci în Arad şi patru în Dâmboviţa.

Am discutat pe larg cu colegii de la FDP despre ce are de oferit angajaţilor un ONG de dimensiuni medii și cum este organizată munca într-o astfel de organizație.

Citeste articolul

Cum va arăta pușculița ONG-urilor în 2016?

Sectorul ONG a continuat să se consolideze în 2015, sprijinit de activitatea donatorilor internaţionali, însă provocările legate de atragerea surselor de finanţare persistă şi se vor accentua anul viitor, odată cu încheierea programelor europene. Diversificarea surselor de finanţare a rămas şi se prefigurează a fi o preocupare pentru “al treilea sector”, în special în contextul dificultăţilor privind dobândirea unei expertize care să permită “completarea” bugetelor cu ajutorul altor tipuri de activităţi.

Citeste articolul